Ziua Mondială a Limfomului, marcată în fiecare an pe 15 septembrie, la inițiativa Lymphoma Coalition, îndeamnă medici, asistente, asociații de pacienti, pacienți și familiile lor să se alăture într-o campanie unită de informare a publicului despre această formă de cancer ale cărei cauze rămân necunoscute, a cărei incidență este în creștere, despre simptomele sale, despre povara mare a bolii și nevoile neacoperite ale pacienților.

 

Ce nu știm nu înseamnă că nu există!

De ce este nevoie ca, cel puțin o dată pe an, limfomul – cea mai frecventă formă de cancer a sistemului limfatic și una din afecțiunile despre care se vorbește cel mai puțin – să fie adus în atenția opiniei publice?

 

Ce trebuie să știm despre limfom

  • Limfomul, descris prima dată în 1832, este o boală rară, reprezentând un cancer al ganglionilor şi al sistemului limfatic, ce se formează la nivelul limfocitelor din sânge şi afectează sistemul imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor şi bolilor.
  • 1 milion de oameni trăiesc cu limfom în întreaga lume, în fiecare zi sunt diagnosticaţi alți 1.000 de pacienţi și aproape 200.000 de persoane mor din cauza acestei boli, în fiecare an.
  • Există 30 de tipuri diferite de limfom recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dintre care 25 sub denumirea de limfom non-Hodgkin
  • Limfoamele non-Hodgkin reprezintă unul din cele mai frecvente tipuri de cancer. Aproximativ 1 din 50 de persoane va dezvolta LNH în decursul vieții
  • în România, în fiecare an se diagnostichează circa 1.400 de cazuri de LNH, dintre care jumătate pierd lupta cu boala.
  • În lipsa unui tratament adecvat, boala poate duce la deces în numai 6 luni
  • Raportul worldlymphomaawarenessday.com arată că nu există teste de screening pentru limfom, care să detecteze cancerul înainte de prezenţa simptomelor.

Mesajul ales de către Lymphoma Coalition pentru 2021 reprezintă un puternic semnal de alarmă: pandemia nu trebuie să oprescă accesul bolnavilor la tratamente și servicii medicale, mai ales în contextul în care, în lipsa tratamentului, agresivitatea bolii poate duce la deces în doar câteva luni.

”Acest mesaj este susținut și de Takeda, o companie care joacă un rol cheie nu doar în cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente inovatoare, dar și în susținerea eforturilor de informare asupra bolilor rare. La Takeda ne concentrăm activitatea pe arii precum imunologie, hematologie, tulburări metabolice și boli de depozitare lizozomală, având ca principal scop să contribuim la asigurarea unui viitor mai bun pentru toți pacienții cu boli rare”, a afirmat Cristina Barbu, Country Head Takeda România.