Mai mult de jumătate dintre pacienţii români care suferă de o afecţiune hematologică gravă şi care au indicaţie de transplant nu găsesc donatori compatibili, afirmă directorul general al Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, medicul Aurora Dragomirişteanu.

“Din cauza numărului mic de români înscrişi deja în registru, la mai mult de jumătate din pacienţii români care nu au donator în familie şi care suferă de o afecţiune hematologică gravă, cum sunt leucemiile sau limfoamele Hodkiniene care sunt rezistente la tratament şi care au indicaţie de transplant, nu găsim donatori compatibili. Nu-i găsim nici în registrul nostru mic, care are doar 60.000 de donatori, dar nici în registrele internaţionale cu care suntem interconectaţi şi sunt 57 de ţări care au organizate registre, care, împreună, au peste 34 de milioane de donatori”, a declarat Dragomirişteanu, la workshopul “Inimi tinere bat pentru tine”.

Ea a precizat că un pacient care află că are leucemie “teoretic ar putea chiar să fie vindecat, deşi cancerele nu prea au tratament deocamdată”. “O mare parte din leucemii, odată aduse în stadiul stabil în urma unui tratament destul de agresiv de chimioterapie sau chimioterapie şi radioterapie, medicii numesc starea aceasta o stare de remisie a bolii, în care numărul de celule canceroase este mic şi maladia este ţinută sub control, ar putea să beneficieze de un transplant. Dacă ar exista un frate, care să fie compatibil, sau dacă nu au frate compatibil sau nu au frate deloc, o persoană undeva, în zona din care provin părinţii ori în cea din care provine el, care să-i semene şi care să doneze pentru el ar putea să fie vindecat”, a spus specialistul.

Potrivit Aurorei Dragomirişteanu, dacă pentru jumătate dintre pacienţi se reuşeşte găsirea de donatori compatibili, fie în ţară, fie în ţările cu care se colaborează, pentru cealaltă jumătate “nu există soluţie, ci doar aşteptare”. “Există doar aşteptare că poate mâine, că poate poimâine, se înscrie în registru o persoană care să-i fie compatibilă, care poate să doneze, donarea fiind o donare de sânge concentrat în celule stem hematopoietice, celule pe care noi le avem în sânge, care nu are niciun fel de efect advers. Este o donare de sânge, dar se face printr-o altă procedură, ca şi donarea de eritrocite sau de trombocite”, a explicat medicul.

Dragomirişteanu a pledat pentru înscrierea studenţilor în rândul donatorilor de celule stem hematopoietice. “Deci scopul nostru este, în primul rând, să informăm, să înţelegem ce presupune donarea. S-ar putea să nu fim compatibili niciodată cu un pacient, dar şansa ca un pacient, indiferent cine ar fi el – s-ar putea să fie un vecin, poate să fie un prieten sau o persoană pe care nu o cunoaştem, dar, dacă ne seamănă genetic, cu un gest atât de mic am putea să o salvăm. Important este să ne înscriem în registru, să facem testele care să intre în acest program de analiză şi să crească şansa celor care sunt diagnosticaţi cu astfel de boli tratabile. Le-aş spune românilor să fie generoşi, să facă un gest atât de mic, pentru că durează 10 minute să faci înscrierea. S-ar putea ca asta să le dea şansa să salveze un om. O viaţă pentru un gest atât de mic”, a spus Aurora Dragomirişteanu.

La workshop au participat reprezentanţi ai Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, ai Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), ai Asociaţiei Române împotriva Leucemiei, Asociaţiei Transplantaţilor din România, bloodFluenceri din programul “N-avem Sânge”, numeroşi studenţi.

Evenimentul, organizat de Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, la Facultatea de Construcţii Civile a Universităţii Tehnică de Construcţii Bucureşti, este al şaselea dintr-o serie de workshopuri dedicate informării studenţilor despre posibilitatea de a deveni potenţiali donatori de celule stem, dar şi despre importanţa donării de sânge. Acţiuni similare au fost organizate la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, la Universitatea din Bucureşti şi la Politehnica, la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară şi la ASE. AGERPRES