Recomandări pentru conduita pacienților cu mastocitoză sistemică după data de 15 mai

May 13, 2020 | News | 0 comments

Asociația Suport Mastocitoza Romania a formulat  dlui conf. univ dr. Horia Bumbea, coordonatorul Centrului European de Excelenta in mastocitoza Romania si al Centrului National de Boli Rare Hematologice, o serie de intrebari  cu privire la conduita pe care pacientul cu mastocitoza trebuie sa o adopte dupa 15 mai, in ceea ce priveste la masurile de protectie necesare la iesirea din izolare, data la care acestia este indicat sa iasa din izolare, respectiv  cu privire la echipamentele de protectie pe care acestia trebuie sa le poarte, avand in vedere faptul ca mastocitoza este o boala oncologica, hematologica, rara.

 

Redam raspunsul conf. univ dr. Horia Bumbea

”Recomandări pentru pacienții cu mastocitoza sistemică

În general, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că pacienții în vârstă și pacienții cu boli cardiace, pulmonare sau renale, diabet și / sau imunodeficiență cunoscută prezintă un risc crescut pentru simptome severe. Nu se știe dacă există risc crescut și pentru pacienții de orice vârstă, cu orice formă de boală mastocitară, inclusiv mastocitoza.

Deși pacienții cu mastocitoză nu prezintă un risc mai mare decât populația generală, unii au condiții coexistente și/sau iau medicamente imunosupresoare care îi pot pune într-o categorie de risc mai mare.

De aceea, se recomandă pacienților cu mastocitoză precauții suplimentare pentru populațiile potențial vulnerabile, descrise mai jos:

  • Persoanele cu boli pulmonare cronice sau cu astm moderat până la sever
  • Persoanele care au boli cardiace grave
  • Persoanele care sunt imunocompromise, inclusiv tratament pentru cancer, fumatul, transplantul de organe sau măduvă osoasă, deficiențe imune, infecție HIV, utilizarea prelungită de corticosteroizi și alte medicamente care slăbesc imunitatea
  • Persoanele cu obezitate severă
  • Persoanele cu diabet
  • Persoanele cu boală renală cronică aflate în dializă
  • Persoanele cu boli hepatice

De asemenea, legat de întrebarea dacă pacienții cu mastocitoză trebuie să poarte măști în public, recomandăm urmarea reglementărilor impuse de autorități. Unii pacienți însă, pot purta mască pentru protecția împotriva declanșatorilor de mediu sau la recomandarea hematologului lor în timpul chimioterapiei / terapiei citoreductive / inhibitorilor tirozin kinazei.

Deși nu există date complete, infecția cu SARS-CoV poate produce sindrom inflamator agresiv inițiat de replicarea virală. Această replicare afectează mai multe tipuri de celule și este probabil ca și mastocitele să fie implicate, printre multe alte tipuri de celule afectate.

Deoarece datele clinice și de laborator apar permanent, și tratamentele împotriva COVID-19 nu sunt încă pe deplin conturate, iar dezvoltarea vaccinurilor este în curs de desfășurare, sfătuim pacienții cu mastocitoză să urmeze în primul rând recomandările furnizate de către autorități.

Dacă vreo persoană cu mastocitoză se infectează și necesită spitalizare, medicul care preia pacientul trebuie informat despre tratamentul curent al pacientului utilizat pentru mastocitoză, despre potențialul furtunii de citokine și să fie pregătit să utilizeze medicamentele în funcție de necesități, urmând recomandările generale pentru bolnavul cu mastocitoză.”

”Subsidiar acestor masuri precizam ca reactiile alergice si degranularii frecvente in mastocitoza se pot manifesta si prin stranut, tuse, febra, ceea ce , portivit noilor reglementari, creaza mari probleme pacientilor cu mastocitoza sau sindrom de activare mastocitara de a fi diferentiati de manifestarile tipice infectarii cu COVID, de aceea se recomanda ca acestia sa poarte la mana bratara medicala de urgenta in mastocitoza si sa evite pe cat posibil deplasarile”, declara Nicoleta Vaia, presedinta Asociatiei Suport Mastocitoza Romania.

Informatii publice despre mastocitoza si MCAS se pot gasi  la www.mastocitoza.ro, Asociatia Suport Mastocitoza Romania – FB si in grupul Mastocitoza Cromoglicat de pe FB.