Apare tot mai evident că, deși se manifestă ca o boală respiratorie autolimitată de severitate mică/medie la circa 80% dintre cazuri, COVID-19 poate îmbrăca un tablou clinico-biologic complex și poate afecta și alte organe în afara plămânului. În acest context se înscriu și modificări ale parametrilor hematologici, fără să existe până în prezent dovezi că virusul ar interesa direct organele hematopoietice și limfopoietice.

MODIFICĂRILE HEMOGRAMEI

Alterările numărului de elemente figurate ale sângelui constau cel mai frecvent din: leucopenie moderată (>2.000/µl), mai rar leucocitoză cu neutrofilie, aceasta întâlnindu-se de regulă la cazurile cu evoluţie severă (cu o medie de 11.600/µl, faţă de 3.500/µl la cei non-severi); limfopenie (întâlnită la circa 70% dintre cazuri) cu valori de 500-1.000/µl (rareori mai mici); număr mai mic de monocite (200/µl); trombocitopenie (la 20% dintre cazuri) cu valori în genere moderate, valorile ≤50.000/µl asociindu-se cu un risc de circa trei ori mai mare de evoluţie critică. Limfopenia a fost mai severă la pacienţii internaţi în serviciul de urgenţe (400/µl faţă de 1.200/µl la ceilalţi), acest parametru, respectiv valoarea <600/µl, fiind propus ca indicator de severitate a bolii și ca instrument de monitorizare.

Cititi articolul integral pe: Viata-medicala.ro