Școala Inimii cu Dr. Irina Calangea: Alimentația sănătoasă face parte dintr-un context, ceea ce se numește un stil de viață sănătos

apr. 6, 2021 | Evenimente, News | 0 comentarii

Miercuri, ultima zi a lunii martie, începând cu ora 11:00, dr. Ștefan Busnatu a deschis cea de-a patra sesiune medical-educativă a proiectului Școala Inimii alături de invitata sa, dr. Irina Calangea.

Dr. Irina Calangea este medic primar cardiolog în cadrul Clinicii de Cardiologie a Spitalul Clinic de Urgență “Bagdasar-Arseni”, Asistent universitar Departamentul Cardiologie la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București.

Evenimentul a fost transmis live pe Facebook, unde pacienții au avut posibilitatea să adreseze întrebări invitatei, plecând de la tema dezbătută, respectiv Alimentația sănătoasă în boala cardiacă.

Așa cum reiese din întreaga prezentare, o alimentație sănătoasă nu are legătură strict cu aparatul cardiovascular, ci își găsește utilitatea si în domeniul bolilor neoplazice, în domeniul bolilor digestive sau în domeniul bolilor articulare, însă rolul alimentației sănătoase este foarte important, atât în prevenția bolilor cardiovasculare, cât mai ales în tratarea acestora.

”Obiceiurile alimentare se formează în copilăria timpurie. Gusturile se educă, atât gustul pentru sare cât și gustul pentru dulce, de aceea, în societățile mai dezvoltate, copiilor nu li se administrează alimente cu conținut mare de sare și zahăr, astfel încât, aceste societăți reușesc să facă prevenția bolilor cardiovasculare sau de metabolism la adulți.”

Cu cât greutatea și compoziția corporală persistă mai multă vreme, cu atât schema corporală se întipărește mai puternic la nivelul creierului și astfel se crează o rezistență mai mare la schimbarea acestei scheme corporale. ”Alimentele dăunează sănătății, atât cantitativ cât și calitativ; alimentele care contin prea multe zaharuri sau care au un conținut prea mare de grăsimi pot duce la tulburări pe liniile metabolice.”

De asemenea, deficitul de alimentație, caracterizat printr-o cantitate prea mică de alimente, calitatea nutrițională deficitară sau eliminarea voită a anumitor principii alimentare din masa zilnică pot duce la dezechilibre foarte mari. Această situație se întâlnește în anorexia nervoasă, patologie întâlnită mai ales în rândul adolescenților și în care se întâlnesc frecvent modificări ale aparatului cardiovascular.

”Fie că vorbim despre obezitate sau anorexie, modificările ce se produc în corpul nostru sunt inițial reversibile, însă, cu cât persistă mai mult, cu atât acestea devin ireversibile.”

O alimentație sănătoasă ne ajută în primul rând să ne menținem greutatea corporală normală, compoziția corporală optimă, ne ajută să ne desfășurăm în condiții optime activitățile fizice și intelectuale și ne ajută să trecem cu ușurință peste stări fiziologice cum ar fi sarcina sau peste stări patologice.

Obezitatea atrage după sine un risc crescut de hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, boli articulare, boli digestive, o calitatea scăzută a vieții. Aceste modificări sunt reversibile într-un procent foarte mare și direct proporțional cu scăderea în greutate.

Anorexia nervoasă, o realitate a zilelor noastre, este a treia boală cronică a adolescenților. ”Anorexia afectează calitatea și durata vieții, presupune costuri sever crescute ale serviciilor de sănătate și impactează major, atât pacienții cât și familiile acestora. Modificările cardio-vasculare întâlnite în anorexie sunt de amploare mai mare decât la pacienții cu obezitate iar gradul de reversibilitate este mult mai mic comparativ cu obezitatea.”

În cazul anorexiei, medicul recomandă consult cardiologic de urgență celor care se știu cu astfel de probleme medicale, chiar în absența unor simptome specifice de afectare a aparatului cardiovascular.

Conform dr. Irina Calangea, alimentația sănătoasă reprezintă cantitatea optimă de macronutrienți (3 grupe mari: zaharuri sau hidrați de carbon, proteine și grăsimi sau lipide) și micronutrienți (minerale și vitamine), astfel încât un organism să funcționeze în parametri normali.

”La un adult normal și sănătos, compoziția potrivită încât acesta să-și mențină greutatea corporală normală este de 50-55% hidrați de carbon pe zi, 15-20% proteine și 20-30% lipide pe zi”, a precizat cardiologul. Această compoziție variază în funcție de mai mulți parametri: vârstă, sex, stare fiziologică-sarcina, efortul fizic, stările de boală.

În ceea ce privește macronutrienții, grupa hidraților de carbon, aceștia sunt buni și mai puțin buni. Se găsesc în fructe, în cereale, paste, orez, pâine.

Lipidele adică grăsimile se impart în surse vegetale – uleiurile: floarea soarelui, porumb, măsline, nuci, alune etc. și surse animale. ”Nu toate sursele de grăsimi animale sunt dăunătoare, grăsimi bune se găsesc în peștele gras, de exemplu. Grăsimile nocive consumate în exces, precum aflate în carnea de porc, în unt și cașcaval, pot duce la boli cardiovasculare.”

Eliminarea unui principiu alimentar din dietă este o atitudine greșită, opinează medicul. ”Nu alimentul în sine este problema, ci cantitatea în care este consumat. De exemplu, fructele sunt alimente foarte sănătoase, dar nu consumate în orice cantitate, nu oricând și nu în orice fel de asociere.”

Proteinele se găsesc în produsele de origine animală, cât și în cele de origine vegetală și se împart în 3 clase mare.

Proteina de clasa I înseamnă că aceasta conține toți aminoacizii necesari organismului nostru. Se numesc aminoacizi esențiali și se găsesc în proteinele de origine animală. Există o singură proteină vegetală care conține toți aminoacizii esențiali, soia. ”Excesul consumului de soia este dăunător deoarece conține mulți hormoni estrogeni”, atenționează Dr. Irina Calangea.

Proteinele ce se găsesc în fasole, linte, mazăre și alte legume sunt proteine clasa a III-a.

Medicul evidențiază în prezentarea sa importanța unei hidratări optime pentru buna funcționare a organismului și a aparatului cardiovascular. O hidratare se consideră optimă în funcție de diferiți parametri precum vârsta, sarcina, bolile febrile și bolile diareice, efortul fizic depus. ”Cantitatea optimă de lichide pentru un adult sănătos este între 30 și 50 ml lichide pe kg corp pe zi.”

Importanța hidratării corecte are impact benefic asupra creșterii procesului de digestie, scăderii în greutate, menținerii sănătății inimii, creșterii metabolismului, prevenirii migrenelor, sănătății pielii. ”O hidratare bună ne dă un tonus și un mood mult mai bun.”

”Alimentația sănătoasă singură nu asigură o sănătate și o prevenție a stării de sănătate pentru aparatul cardiovascular, ci face parte dintr-un context, ceea ce se numește un stil de viață sănătos, care implică și o activitate fizică regulată cu o alternanță optimă de exerciții fizice aerobe și anaerobe, somn de calitate cu o igienă a somnului corespunzătoare, evitarea totală a fumatului, consumul de alcool în cantitate optimă în momentul optim de timp, evitarea drogurilor recreaționale și utilizarea unor tehnici de relaxare.”  

Medicul subliniază faptul că ”sedentarismul în sine, chiar și la o greutate corporală și o compoziție corporală optimă este un factor de risc pentru bolile cardiace și pentru ateroscleroză, de potența colesterolului sau de potența hipertensiunii arteriale.”

Somnul este foarte important în prevenția cardiovasculară, atât calitatea cât și durata optimă a acestuia, care diferă în funcție de vârstă. ”Calitatea sa este importantă, somnul neîntrerupt și timpul alocat somnului dinainte de miezul nopții, timp în care se secretă cortizolul.”

Revenind la hidratare, dr. Irina Calangea a oferit lămuriri cu privire la lichidele benefice sănătății, cât și cu privire la cantitatea și modul de administrare a acestora: apa plată în locul celei minerale (cea din urmă ducând la distensie gastrică – dilatația stomacului), 1 pahar suc fructe/zi, dar de preferat consumarea fructelor în stare naturală, evitarea băuturilor comerciale, inclusiv a celor fără zahăr (acestea conțin ingrediente înlocuitoare ce determină secreție de insulină mare si determină obezitate, mai ales cu dispoziție abdominală), evitarea berii deoarece determină depunerea grăsimii la nivelul abdomenului, cafeaua cu un pahar de apă alături, cafeaua cu cofeină în defavoarea celei decofeinizate (aceasta tot conține un procent de cafeină și este procesată suplimentar) și de preferat fără lapte.

Medicul recomandă consumul de ceaiuri: verde, alb, negru, 2-3 căni/zi și face precizări ferme cu privire la cantitatea de alcool consumat. Aceasta recomandă 1 pahar cu vin roșu la cină sau după masa de seară, deoarece conține resveratrol, antioxidantul din struguri.

De asemenea ne-a vorbit despre consumul de lapte și derivatele sale, important pentru aportul său de calciu (care se mai găsește în susan, sardine, broccoli) și atenționează persoanele cu intoleranță la lactoză, că aceasta, de obicei este însoțită de intoleranța la gluten. Recomandă consumul laptelui de capră ca fiind cel mai bine acceptat de corpul uman.

”Foarte important: nu luați medicamente cu lapte în loc de apă, cu sucuri de fructe sau în alte combinații decât cu apă. Pastilele se iau la distanță de jumătate oră de orice alt aliment consumat”, semnalează medicul.

În cazul celor cu colesterolul mare, sunt indicate lactatele cu grăsimi mai puține dar nu cele cu grăsimi zero%, pentru că acestora, pentru a li se ameliora gustul și aspectul, li se adaugă o cantitate mare de zaharuri.

Invitata la această sesiune Școala Inimii aduce multe completări referitoare la alimentele procesate: mezelurile și sarea din acestea, produsele conservate și modalitatea de conservare (material recipient), hormonii ce se găsesc în carnea de pui din comerț, felul în care se consumă fructele și legumele, pâinea, semințele.

La finalul prezentării concentrate în informații utile, însoțite de recomandări alimentare prețioase, medicii au răspuns unor întrebări lansate de pacienți. Pacienții au fost interesați să afle mai multe despre ținerea sub control a colesterolului crescut și a suplimentelor alimentare pe bază de omega.

Dr. Irina Calangea atrage atenția, la finalul întâlnirii, asupra faptului că oamenii ar trebui să manifeste o conștientizare mai profundă asupra corpului lor și a felului în care acesta funcționează, în locul ocupării timpului și consumării energiei, manifestând griji în privința unor aspecte  superficiale, neînsuflețite, cum ar fi preocuparea pentru îngrijirea mașinii personale cu reviziile periodice etc. ”Din păcate, investiția emoțională, investiția de timp, investiția financiară în noi înșine este mult mai mică comparativ cu investițiile neînsuflețite din viața noastră.”

Medicul crede că acest proiect ar trebui să fie popularizat ca măsură de prevenție, nu doar privitor la aparatul cardiovascular, ci pentru tot ceea ce înseamnă sistem sanitar în România și nu numai.

Pentru persoanele interesate de subiectul dezbătut, episodul 4 din Școala Inimii, înregistrat, poate fi urmărit pe pagina de Fb Dr. Ștefan Busnatu.