- Durerile osoase încep adesea lent și devin, cu timpul, din ce în ce mai puternice. Durerile acute sunt tipice fracturilor coloanei vertebrale, coastelor și oaselor lungi.
- Durerea de spate se concentrează cel mai adesea în zona coloanei vertebrale, toracică si a celei lombare.
- Se constată frecvent o pierdere a înălțimii de mai mulți cm. Aceasta se datorează unei tasări a vertebrelor.
- Concentrația ridicată a calcemiei cauzată de osteoliză (distrugerea osoasă) duce la o eliminare crescută prin urină. Volumul urinii crește, iar organismul dă semne de deshidratare. Calcemia mare determină greață, vărsături, ceea ce atrage o pierdere mai mare de lichide.
- La aproximativ 20% dintre pacienți apare lezarea tubilor renali conducând la o proastă funcâionare a acestora.
- Amploarea tulburărilor rezultate din modificarea formulei sanguine depinde de masa plasmocitelor degenerative. Se observă o alterare a maturației hematiilor. Simptomele anemiei sunt paloarea, amețeala, oboseala, cefaleea și dispneea la efort fizic.
- Mai târziu se observă o scadere a numărului de leucocite (globule albe) și trombocite. Un numr mic de leucocite poate fi cauza predispoziției la infecții.
- 20-25% dintre pacienți prezintă infecții recurente, predominant de cauză bacteriana. În prima fază a bolii, infecțiile căilor respiratorii sunt pe prim plan. O complicație tipică a bolii într-un stadiu avansat este reprezentat de infecțiile urinare.
- Deficitul de trombocite se traduce printr-o predispoziție crescută la sângerări. Epistaxis și pierderi de sânge menstrual la femei sunt tipice.
- Doar la foarte puțini pacienți apar semne neurologice. Când formațiunile nervoase ale membrelor superioare și inferioare sunt afectate, apar tulburări de sensibilitate a extremităților. Rar și numai după o lungă perioadă de boală se poate observa un sindrom medular cu paralizie, pierderea sensibilității și incontinență.
